© Copyright 2020 TimSoNet
Manuale de clasificare internațională, cum ar fi American Psychiatric Association Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM 5), încep să discute despre dependența de internet, propunând ca aceasta să fie inclusă în anexa la manual, pentru a încuraja în continuare studiul. Dependența de internet este o condiție identificată recent, asociată cu pierderea controlului asupra utilizării acestuia. Această dependență are câteva consecințe negative, cum ar fi scăderea nivelurilor academice individuale anterioare, funcționarea socială deficitară sau chiar activități criminale.
Consecințele utilizării excesive a rețelelor de socializare sunt reprezentate de schimbări structurale și funcționale în regiunile creierului implicate în procesarea emoțională, atenție, luarea deciziilor și controlul cognitiv. Investigațiile imagistice au relevat că există modificări ale materiei cenușii la nivelul lobului frontal, care controlează planificarea, prioritizarea, organizarea și controlul impulsurilor, dar și la nivelul corpului striat, care este implicat în sistemul de recompense și în controlul social al impulsurilor inacceptabile. De asemenea, au existat schimbări notabile în cortexul insular, această zonă fiind implicată în capacitatea de a dezvolta empatie și compasiune față de ceilalți. Un alt efect al dependenței de rețelele de socializare este afectarea substanței albe cerebrale, responsabilă pentru conexiunile dintre emisfere, precum și conexiunile dintre centrele cognitive și centrele emoționale.
Ne așteptăm ca studenții facultății de medicină generală să devină medici competenți, atât în ceea ce privește abilitățile cognitive, dar și din punct de vedere emoțional. Acest studiu va arăta impactul pe care acest tip de dependență îl poate avea asupra studenților, în ceea ce privește timpul pe care îl dedică activităților pe rețele de socializare online și performanța lor academică ulterioară. Prin urmare, o inițiativă de prevenire poate aborda actuala problemă socială reprezentată de acest tip de dependență.
Subiecții incluși în această cercetare sunt studenții români din anul 4, 5 și 6 ai Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara, specializarea medicină generală. Participarea este voluntară și nu se oferă nicio remunerare financiară. Participanții vor semna un consimțământ informat, care va fi aprobat de Comitetul de Etică al facultății. Următoarele instrumente de evaluare au fost alese pentru scopurile acestui proiect:
Este vorba despre chestionare de autoevaluare, care conțin puține întrebări, sunt clar exprimate și au proprietăți psihometrice adecvate.
Scala are 29 de itemi și 4 sub-dimensiuni. Itemii 1-5 se referă la subdimensiunea de toleranță virtuală; itemii 6-14 se referă la subdimensiunea comunicării virtuale; itemii 15-23 se referă la subdimensiunea problemei virtuale, în timp ce itemii 24-29 discută subdimensiunea informațiilor virtuale. Aceasta este o scală de tip Likert cu 5 grade, cu următoarele răspunsuri posibile: dezacord complet, dezacord, nici dezacord nici acord, de acord și total de acord.
Scala cuprinde 36 de imagini cu ochii oamenilor. Alături de fiecare imagine, studentul trebuie să aleagă emoția potrivită din cele 4 posibile (de exemplu, îndoielnic, afectuos, jucăuș, suspect), numai după ce a citit cele 4 opțiuni.
Scala cuprinde 20 de itemi grupați în 3 subscale: dificultatea de a descrie sentimentele (itemi – 2, 4, 11, 12, 17), dificultăți de identificare a sentimentelor (itemi – 1, 3, 6, 7, 9, 13, 14), gândire orientată spre exterior (itemi – 5, 8, 10, 15, 16, 18, 19, 20). TAS-20 este un auto-raport, în care itemii sunt evaluați utilizând o scală Likert cu 5 grade, în care 1 = nu sunt deloc de acord și 5 = sunt total de acord. Există 5 itemi negativi (itemii 4, 5, 10, 18 și 19).
Scala cuprinde 16 itemi reprezentați de întrebări. Răspunsurile trebuie alese dintre următoarele opțiuni: Niciodată = 0; Rareori = 1; Uneori = 2; Adesea = 3; Întotdeauna = 4.
Analiza se va realiza folosind programul Stata.
Vor fi analizați următorii parametri:
– Socio-demografici: sex, vârstă, performanță academică etc
– Utilizarea rețelelor de socializare
– Teoria minții – afectivitate
– Alexitimia
– Empatia
Vor fi prezentate statistici sumare descriptive (număr, medie, deviație standard, mediană, valoare minimă și maximă) sau frecvențe ale datelor colectate. Comparații ale valorilor înregistrate pe grupe de risc se vor realiza cu ajutorul testului Wilcoxon al rangurilor pereche sau cu ajutorul testului Friedman ANOVA.
Proiectul are o durată de 24 de luni (februarie 2020-februarie 2022)